Am plecat azi după leurdă la pădure.
Am descoperit această plantă de câţiva ani şi este foarte bună preparata pur şi simplu salată. Are gust si miros de usturoi şi ceapă.
A înflorit deja, dar tot mai sunt bune frunzele.
Pădurea este plină de leurdă. Calci pe ea şi vine un iz de usturoi amestecat cu ceapă.
Am mers după leurdă şi nişte pământ de pădure pentru ghivece. Însă, într-un şanţ de pe marginea drumului forestier, am găsit crescute nişte narcise, stânjenei si tufănele. Cum nu aveam aşa ceva acasă, le-am luat. Sper să fie ce cred eu şi să se prindă.
Mi-am luat şi nişte iederă. Am pus-o intr-un ghiveci. Poate se prinde.
Planta asta am găsit-o şi cred că este rodul pământului, este din aceeaşi familie cu anthuriumul.
Etichete: iederă, leurdă, rodul pământului
Grãdinãrit dupã ureche 
25 aprilie 2010 la 07:15 |
Minunat.Fructuoasa plimbare.din toate punctele de vedere.Pozele au iesit excelent.Mor dupa verdele asta intens.
Minunate plante.Mie mi se pare ca ar fi exact ce ai spus.Bafta cu ele.
25 aprilie 2010 la 18:45 |
Verdele ca verdele, dar aerul si ciripitul pasarilor! 🙂
27 aprilie 2010 la 13:14 |
Rodul pamantului este foarte toxic, mare atentie daca ai animale libere prin curte. Iedera trebuie musai sa fie la semiumbra, macar.
27 aprilie 2010 la 19:59 |
Da…stiam de rodul pamantului ca are fructele otravitoare. Oricum am pus unul intr-un ghiveci. Dar nu da semne ca s-ar prinde. Am pus iedera pe langa un gard…vedem.
31 martie 2012 la 00:48 |
Ciao, majoritatea speciilor spontane de Iris ( stanjenel ) de la noi din tara sunt pe cale de disparitie… nu e indicat sa le scoatem din pamant, … plus in ziua de azi la florarii e plin de Irisi.
Felicitari pentru munca pe care o faci, gradina ta de legume e minunata.